Caligrafia, sau arta de a scrie frumos, a evoluat în timp de la o îndeletnicire a cărturarilor şi mai târziu a scribilor, devenind astăzi unul dintre cele mai apreciate hobby-uri îndrăgite atât de copii, cât şi de adulţi. Caligrafia, cuvânt provenit din greaca veche, înseamnă efectiv scris frumos, care include multe stiluri, acestea fiind la modul general împărțite în două domenii principale: scriere alfabetică şi scriere în pictograme. Caligrafia transpune pe hârtie creativitatea şi talentul autorului, acesta putând dezvolta în timp un stil propriu de scriere caligrafică.
Arta de a scrie frumos necesită răbdare şi perseverenţă, dar poate fi asimilată de către orice doritor interesat de a-i pătrunde tainele. Internetul oferă o multitudine de cursuri online, cărți ajutătoare, pachete pentru începători şi posibilitatea de a interacționa cu alţi pasionaţi. De asemeni, înscrierea la cursuri de caligrafie în principalele oraşe ale ţării (ca şi mărime şi dezvoltare), este o variantă posibilă. Toate aceste materiale ajutătoare ne pot dezvălui secretele din spatele artei caligrafice şi ne pot oferi un real sprijin în începerea şi dezvoltarea acestui minunat hobby.
Acest hobby nu necesită învestiţii foarte mari, ele fiind chiar minime, însa satisfacţia obţinută prin practicarea caligrafiei sunt de nemăsurat. Singurele învestiţii sunt în materialele ajutătoare, instrumentele de scris (de obicei stilouri) şi hârtie. Oricine poate începe practicarea acestui hobby atât timp cât știe să scrie şi să citească . Aşadar se poate începe la orice vârstă, indiferent de meserie şi preocupări zilnice. Dacă scrisul de mână face parte din activitățile noastre zilnice, de ce sa nu ne punem o amprentă originală şi plină de stil în fiecare cuvânt scris?
Singurele calităţi de care avem nevoie pentru a persevera în acest hobby sunt răbdarea, voinţa de a învăţa, atenţia la detaliu şi pasiunea faţă de artă. Cu un stilou şi o foaie de hârtie, suntem gata să ne lăsăm purtați în arta caligrafiei, oricând şi oriunde. În timp, putem dezvolta stilurile de scris învățate spre a ne crea un stil personal de scris, o amprentă unică a personalităţii noastre.
Îndemânarea dezvoltată prin intermediul caligrafiei poate fi privită ca o îndreptare către perfecţionism, şi indiferent dacă suntem amatori sau profesioniști, nivelul personal de eficienţă şi reuşită în artă este evaluat de către o singură persoana: de către noi înşine. Noi suntem singurii critici care iau decizii.
Arta de a scrie frumos implică expresivitate, talent, pace şi armonie interioară, precum şi simt estetic. Procesul învățării acestei arte ca şi hobby implică folosirea unor cunoștințe tehnice, dezvoltarea transpunerii pe hârtie şi lucrul cu materialul.
Scrierea dezvoltată prin caligrafie este fluidă, spontană şi poate fi dezvoltată ca şi business prin crearea de noi stiluri specifice felicitărilor, invitaţiilor de nuntă, design de logo-uri şi materiale comemorative. După ce asimilam această artă, putem aduce noi propuneri de îmbunătățire a fonturilor şi logo-urilor folosite în publicitate sau chiar în filme.
Fiecare lecţie de practică a caligrafiei presupune experimentarea de stiluri diverse de scriere ale alfabetului. Aspectul scrierii este influenţat de modalitatea de folosire a stiloului special, de calitatea hârtiei, culoarea şi calitatea cernelii folosite şi de asemeni, de grosimea şi unghiul vârfului peniţei.
Cărțile şi materialele necesare practicări acestui hobby sunt ușor de obţinut şi există magazine virtuale dedicate artei de unde se pot procura cele necesare. Cel mai important articol este stiloul cu rezervor. Acest tip de stilou este folosit şi în scrierea şcolarilor, însă în arta caligrafiei atenţia se îndreaptă către caracteristicile peniţei stiloului care conferă un stil aparte de scris. Este vorba mai exact de grosimea peniței, de cantitatea de cerneală pe care o lasă pe hârtie în urma scrierii.
Cerneala folosită în caligrafie este diferită de cea chinezeasca din comerţ, în sensul ca este mai calitativă şi uşor mai vâscoasă. Se găseşte la galeriile de artă din oraş sau pe site-urile de specialitate, de obicei inclusă în pachetele pentru începători.
Peniţa stiloului caligrafic trebuie tocită puţin (prin exerciţiu) înainte de începerea scrierii caligrafice şi periodic necesită ascuţire şi polizare fină. Pare dificilă la început caligrafierea cu astfel de stilouri, un profesor experimentat alături fiind de mare ajutor pentru primele lecţii. Un aspect foarte important al scrierii este fineţea apăsării peniţei pe foaia de scris. Aşadar, blândeţe şi delicateţe în scriere! În caz contrat, urmele de cerneală lăsate de peniţă pe hârtie sunt prea groase.
Tipul hârtiei reprezintă de asemeni un detaliu important, orice mică denivelare pe suprafaţa acesteia îngreunând scrierea pentru începători. Hârtia pentru caligrafie este fină la atingere şi uşor lucioasă, facilitând alunecarea naturală a peniţei.
Odată stăpânite cunoștințele şi materialele necesare, nimic nu ne mai poate împiedica să practicăm arta scrisului frumos, un hobby foarte plăcut şi relaxant.
Stilurile de caligrafie s-au dezvoltat încă din vremuri antice și medievale, când sarcina de a consemna evenimentele timpului revenea scribilor. De-a lungul secolelor, războaiele și manifestările culturale au influențat stilurile tradiționale de caligrafie. Stilurile rezultate în urma acestor influențe includ scrierea ornamentală celtică, stilul Gotic, cu litere ascuțite și scrisul cursiv Italic, din epoca Renascentistă. O dată cu trecerea timpului, chiar dacă a fost inventată mașina de scris, scrisul de mână a rămas în continuare popular.
Deși inițial rolul caligrafiei a fost strict de a transmite mai departe informația, această activitate s-a transformat încet-încet într-o adevărată artă, care continuă să fascineze generații la rând. Arta caligrafiei încurajează stilizarea literelor prin tehnici speciale de scriere. De la stilurile clasice, cu litere simple și linii subțiri, până la construcții elaborate, cu înflorituri și decorațiuni, putem alege dintr-o mare varietate de stiluri ale caligrafiei.
Stiluri
Stilul vestic, european, de caligrafie, are la bază alfabetul roman și include stilurile Italic, Antiqua și Cooperplate. Caligrafia arabă este scrisă de la dreapta la stânga, iar alfabetul cuprinde 28 litere semite și 18 figuri. Caligraful chinez scrie caractere care pot avea fie un înțeles , fie un altul, în funcție de combinarea acestora. Stilul japonez de caligrafie cuprinde, de asemenea, caractere sau simboluri, în locul literelor. Caracterele sunt desenate într-unul din stilurile următoare: tensho, reisho, kanji, gyosho sau sosho. Printre alte stiluri de caligrafie menționăm stilul islamic, evreu și indian, însă lista poate continua.
Tehnologiile evoluate de printare fac disponibile acum multe dintre stilurile antice de caligrafie, puțin cunoscute de publicul larg.
Specialiștii în domeniu sunt de acord că cea mai bună metodă de a învăța caligrafia este să ne înscriem la cursuri sau workshop-uri conduse de un caligraf experimentat, sau să frecventăm grupuri de alți pasionați ai acestei arte. În orașele mai ale țării, liceele sau facultățile de artă pot organiza periodic cursuri private de caligrafie, dacă se strâng destui doritori. O variantă modernă de a frecventa cursuri de caligrafie este cea online, a grupurilor virtuale, în care un caligraf cu experiență le dă feedback în direct începătorilor, pe baza evoluției fiecăruia.
Deși este posibil să învățăm arta caligrafiei doar cu ajutorul unui manual, de multe ori este frustrant când pur și simplu nu reușim să scriem exact ca în carte și nu știm unde greșim. O carte ne poate ajuta să facem primii pași în caligrafie, însă nu poate înlocui demonstrația directă a unui expert despre cum se trag liniile din condei și feedback-ul dat tehnicii noastre de ținere a stiloului în mână și scriere, căci dacă primele deprinderi sunt eronate, le vom repeta la nesfârșit fără să ne dăm seama, afectând astfel, în mod negativ, dezvoltarea competențelor noastre în caligrafie.
Dacă alegem să cumpărăm un manual de caligrafie, cel mai bine ar fi să răsfoim puțin cartea înainte, să ne familiarizăm cu stilul de predare și să analizăm, la prima vedere, desenele și imaginile îndrumătoare. Când comandăm online un pachet sau un ghid de caligrafie, de cele mai multe ori nu ni se arată pagini din interiorul cărții și nu putem judeca decât după aspectul copertei și, eventual, după scurta descriere a cuprinsului, făcută de către autor. Înainte de a comanda manualul, este recomandat să căutăm, în mediul virtual, cât mai multe opinii referitoare la cartea respectivă, atât din partea specialiștilor, cât și din partea altor pasionați de caligrafie, care-și exprimă părerile, de regulă, pe forum-uri.
- Tipul de scriere caligrafică este recomandat stiloului cu peniță lată - > Deși poate părea evident, există unele cărți clasificate drept manuale de caligrafie, în care autorul scrie cu peniță subțire, îngustă, și nu cu o peniță cu vârful lat cum se obișnuiește în această disciplină (de ex. stilurile de scris „Spencer” sau cel Ornamental folosesc peniță cu vârf subțire și îngust).
- Literele exemplificate în carte sunt și în stil Italic, Foundation și/sau Bookhand - > Italic, Foundation și Bookhand sunt primele stiluri de scris caligrafic pe care un începător le învață la un curs, căci literele sunt ușor de desenat și au o construcție asemănătoare. Astfel, stilul Italic (înclinat) este învățat cu ușurință de elev, căci înclinarea stiloului la unghi de 45 de grade este mult mai naturală ca poziție de scris, decât un stil în care stiloul cade perpendicular pe foaie, la 0 grade. Astfel, Uncial, Gothic, Fraktur, etc. sunt dificil de executat dacă abia învățăm despre unghiul de înclinare al stiloului, tragerea liniilor din condei și construcția literelor.
- Literele exemplificate sunt standard, nu stilizate -> Formele stilizate de litere se găsesc, de obicei, exemplificate în cărți de caligrafie de nivel intermediar sau avansat și în manuale care se concentrează mai mult pe latura artistică a scrierii, decât pe tehnica de bază de scriere. După însușirea noțiunilor elementare ale stilului formal al literelor și după multă practică, caligraful își dezvoltă, în timp, un stil personal de scriere, adăugând mici retușuri și accente personale literelor.
- Autorul precizează clar ce instrumente a folosit în crearea exemplelor ilustrate - > Autorul trebuie să precizeze dacă a folosit un stilou cu rezervor, marker sau peniță înmuiată în cerneală, ce tip de peniță a folosit și cel mai important, ce mărime are penița?
- Măcar o parte din literele exemplificate sunt reproduse în mărime naturală, nefiind mișcate sau mărite -> Dacă cunoaștem tipul de peniță utilizat și mărimea acesteia, putem imita construcția literelor aplicând o foaie de calc deasupra imaginii și urmărind conturul acestora.
- În construcția literelor exemplificate sunt precizate unghiul de înclinare al stiloului, numărul lățimii vârfului peniței și schema de execuție a fiecărei litere în parte -> Unghiul făcut între vârful stiloului și foaia de scris, împreună cu măsura vârfului peniței sunt informații esențiale pentru un începător în caligrafie, căci doar imitând tipul de scriere, fără a cunoaște aceste detalii, caligraful nu poate învăța să scrie corect.
De exemplu, în stilul Italic de scriere, forma literelor variază atunci când se schimbă unghiul de înclinare al stiloului chiar și cu 5 grade. Schema de execuție a fiecărei litere arată ordinea, direcția și numărul trasării din condei. Acestea sunt de obicei indicate prin săgeți care arată direcția și cifre care arată ordinea. O schemă de execuție mai poate indica, în mm, și înălțimea, respectiv lățimea literelor, ajutând astfel caligraful începător să aprecieze mărimea unei litere în comparație cu dimensiunile celorlalte.
- Cartea cuprinde exemplificări în fotografii, care ajută începătorul să înțeleagă cum este construită litera, cum se ține corect pixul în mână, etc. Uneori, o fotografie face cât o mie de cuvinte.
