(articol preluat de pe Wikibooks.com)
Etapele structurale ale construcției unei clădiri sunt următoarele:
• 1. Nivelarea, netezirea, amenajarea terenului ; pregătirea șantierului
Terenul pe care se va ridica clădirea trebuie să fie perfect drept și nivelat, fără movile de pământ și alte denivelări. Solul poate fi nivelat cu lama unui buldozer, iar in cazul porțiunilor de teren prea joase, nivelul poate fi ridicat aducând pământ suplimentar și tasându-l apoi foarte bine.
• 2. Orientarea clădirii (spre punctele cardinale, accesul la utilități și la strada principală)
Orientarea pereților și geamurilor unei clădiri către anumite puncte cardinale poate influența cantitatea de lumină și căldură primite de la soare. Astfel, orientarea spre Est oferă lumină puternică doar dimineața, în timp ce orientarea spre Sud garantează un nivel constant de lumină (și căldură) pe tot parcursul zilei.
• 3. Excavarea și construcția fundației
Construcția fundației este o etapă extrem de importantă, căci doar o fundație solidă va susține cu succes greutatea întregului ansamblu. De obicei, fundația se toarnă din beton armat direct peste solul de susținere (dacă este destul de rezistent, desigur – în caz contrar, terenul va fi fixat și întărit suplimentar). Se toarnă inițial talpa fundației – structură de rezistență din beton, groasă / adâncă și mai lată decât diametrul clădirii, pentru a distribui cât mai bine greutatea construcției – peste care vor fi turnați și fixați pereții fundației.
Pereții fundației au de obicei, o lățime de 20 cm și se termină cu câteva zeci de cm deasupra nivelului pământului, această înălțime depinzând de proporțiile întregului ansamblu construit și de caracteristicile solului. Straturile impermeabile, stavile și sisteme de drenaj sunt, în mod obișnuit, aplicate pe exteriorul fundației. Aceste aspecte sunt cu atât mai importante cu cât construcția se ridică pe soluri umede sau sensibile la umezeală.
Fundația este cu siguranță, un element cheie al oricărei construcții. Greșelile de construcție cauzate de muncitori nepricepuți sau de grosimea prea mică a pereților aproape că nu contează în comparație cu o fundație defectuasă. În cazul construirii unor edificii gigant sau a unor poduri de mare avengură pe terenuri instabile și sfărâmicioase, toată măiestria și priceperea echipei de proiectare se concentrează în primul rând asupra compensării calității naturale slabe a solului, prin tehnologie, materiale și mijloace specifice.
- Fundația pe sol
În această categorie generală întră două tipuri de soluri: cele a căror stabilitate nu este afectată de apă și care sunt destul de rezistente pentru a suporta greutatea structurii (de ex. stâncă, pietriș compact, argilă dură) și soluri care pot suporta greutatea structurii, însă care, în contact cu apa, își pierd stabilitatea și rezistența (ex. pietriș fin, nisip, argilă moale, lut).
- Fundația în rocă
Pentru a fixa fundația pe rocă, tot ce este, în general, necesar este înlăturarea bucăților sfărâmicioase și a porțiunilor de rocă măcinată, și nivelarea patului de rocă, astfel încăt presiunea structurii să se exercite perpendicular pe acesta.
În cazul în care stratul de rocă prezintă un unghi de înclinație prea mare, se va tăia roca în trepte, urmând ca diferența de nivel (dintre treapta cea mai joasă și treapta cea mai înaltă) să fie redusă utilizând stâlpi de susținere, sau turnând direct ciment. Roca trebuie bine inspectată înainte de a se turna fundația, iar în cazul observării unor crăpături/ fisuri, acestea pot fi umplute cu ciment.
- Fundația pe pietriș
În aceste condiții, materialul natural poate fi acoperit / învelit cu un strat impermeabil de ciment, de o grosime și lățime suficiente pentru a distribui uniform greutatea ansamblului arhitectonic.
- Fundația pe nisip
Nisipul este imposibil de comprimat atât timp cât nu se poate mișca pe lățime, însă nu există adeziune între particulele sale și, expus la o apă curgătoare, acționează întocmai unui fluid, fugind efectiv la vale.
- Fundația pe lut
Lutul este foarte sensibil la acțiunea apei și astfel pământul trebuie să fie drenat înaintea începerii lucrărilor, iar tranșeele orientate astfel încât să nu rețină apa pentru mult timp. De regulă, cu cât un astfel de sol este mai puțin expus aerului, cu atât lucrarea se poate desfășura mai rapid. Talpa fundației trebuie fixată sub nivelul de îngheț al solului, pentru a preveni deplasarea acesteia. Nivelul de îngheț al solului variază în țară în funcție de forma de relief, de altitudine și latitudine.
În România, nivelul de îngheț al solului se situează între valorile de 60cm - 1,2m în adâncime și variază în funcție de specificul zonei (câmpie, dealuri, munte).
- Fundația artificială – modificarea designului construcției
Când terenul natural este prea moale pentru a susține greutatea structurii, arhitectura clădirii trebuie să se desfășoare cât mai mult pe orizontală, distribuind astfel uniform presiunea pe o suprafață de contact cu solul cât mai mare.
- Fundația pe sol mlăștinos, mâlos
Tehnicile de fixare a fundației pe astfel de soluri sunt de obicei, următoarele: se înfig în pământ piloni de susținere, care vor stabiliza baza fundației; se extinde suplimentar talpa fundației cu grinzi de lemn, fier sau ciment; se excavează solul pe interior și se umple cu beton.
• 4. Ridicarea structurii de rezistență a clădirii
În funcție de materialul utilizat, putem deosebi structuri din beton armat sau beton armat cu armătură rigidă, structuri cu pereți portanți din cărămidă, structuri metalice, structuri din lemn, etc.
• 5. Instalarea structurii de țevi și sonde (apă caldă/ rece de la furnizor, conducte de scurgere a apei menajere uzate, sistem de încălzire termică de la furnizor, instalații de apă pentru stingerea incendiilor.
• 6. Sistemul septic/ de canalizare
În cazul branșării la sistemul de canalizare al furnizorului, procedurile de instalare și montare ale conductelor sunt relativ simple, principiul de bază fiind cel al colectării deșeurilor menajere ale fiecărei locuințe într-o conductă principală și epurării acestora în centre specializate.
În zonele lipsite de acces la astfel de facilități, se poate lua în considerare opțiunea montării unei fose septice. Un astfel de sistem septic constă într-un bazin septic îngropat la adâncime, o linie de distribuție, formată din țevi și conducte și o porțiune de drenaj a solului. Fosa septică prezintă un sistem natural/ biologic de tratare și descompunere a deșeurilor menajere cu ajutorul bacteriilor.
• 7. Zidărie
Structurile din zidărie sunt cele construite din piatră sau alte materiale pietroase prelucrate și au ca particularități o rezistență sporită în timp, sub acțiunea factorilor de mediu, sunt simplu de construit, din punct de vedere estetic sunt plăcute privirii, materialele sunt ușor de găsit și de prelucrat în stare naturală și costul este relativ mic. Piatra este utilizată de obicei în construirea fundațiilor, în structura zidurilor/ pereților sau în elemente decorative de fațadă.
7.1 Piatra de fundație/ baza fundației (temelia casei)
Temelia casei susține întreaga structură și îi distribuie egal greutatea. De aceea, este mai lată decât amprenta casei cu câteva zeci de centrimetri și sporește astfel stabilitatea construcției. Temelia este construită din pietre mari, voluminoase, bine fixate în structura pereților (la baza acestora).
7.2 Mortar
Mortarul este un material de construcţie constituit dintr-un amestec de nisip, apă şi un material liant cum ar fi ciment, var sau ipsos, care se foloseşte ca element de legătură între materiale de construcţie solide (cărămizi, piatră, prefabricate BCA).
- ciment
- cărămizi :
– chirpici, lut și bolțari
Ca material de construcție, chirpiciul este bun termoizolator, primind căldura cu greutate și cedând-o lent. Lemnul, lutul și paiele - cele care stau la baza construirii unor astfel de case - sunt materiale ecologice, naturale, oferind un mediu interior sănătos, benefic. Structura de rezistență a caselor din chirpici este facută din furci de lemn și împletituri de nuiele, în care se bate lutul cu paiele, or, se știe că lemnul este foarte elastic, locuința având o mai mare rezistență la cutremure decat a caselor construite pe structuri din beton sau căramidă. Un alt avantaj incontestabil al caselor din chirpici îl reprezintă costul scăzut al acestora.
- blocuri ceramice
Printre avantajele utilizării blocurilor ceramice, se numără : economii de materiale și manoperă la realizarea zidăriilor și tencuielilor ; protecție termică și acustică net superioară produselor tradiționale ; rapiditate în execuție ; calitate, fiabilitate, estetică și durabilitate
- BCA
Spre deosebire de cărămidă, acesta nu are calități portante. Arhitecții recomandă utilizarea BCA-ului doar pentru pereții ce nu suportă greutatea imobilului și dacă structura de rezistență este executată cu cadre din beton armat sau elemente metalice.
• 8. Montarea rețelei de curent electric (transformatoare, panouri de întreținere, anexe electrice, generatoare de electricitate etc.)
• 9. Încălzirea centrală (utilizând gaz, lemn și curent)
- instalarea unității centrale
- instalarea conductelor
- instalare caloriferelor
• 10. Rețeaua electrică de voltaj mic
- Sistem de securitate al locuinței (camere de supraveghere, alarmă)
- Telefon, interfon, internet
- sisteme audio/ video
- sisteme de iluminat
• 11. Rețeaua de încălzire, ventilare și aer condiționat
• 12. Acoperișul - este elementul de structură care închide construcția la partea superioară . Rolul funcțional al acoperisului este de a proteja mediul interior de variațiile de temperatură, umiditate, ploaie, zgomot, etc. În funcție de geometria acestuia, acoperișul poate fi cu pantă sau plat, alegerea formei acoperișului nedepinzând doar de gusturile proprietarului, ci și de specificul zonei. Astfel, în zonele muntoase și cu precipitații abundente, un acoperis ascuțit este mult mai util decât unul plat.
Elementele acoperisului cu pantă sunt : picătura sau poala, coama de vârf sau creasta, coama înclinată, dolie, streașină.
Acoperisul terasă este compus din: planșeul suport, izolație hidrofugă, izolație termică, structură de protecție, beton de pantă, elemente de protecție (lemn (șindrilă și sită), carton bituminat, plăci de azbociment, ardezie, materiale ceramice, metalice din tablă zincată, galvanizată, din aluminiu, plumb sau cupru, materiale plastice)
În funcție de stilul arhitectural, jgheaburile, burlanele și ansamblul de colectare a apei pot fi expuse sau integrate în streașina casei, respectiv pe perete.
• 13. Deschideri exterioare
Instalarea ferestrelor externe, a ușilor, a deschiderilor în acoperiș sau a lucarnelor presupune, în primul rând, o atenție sporită la protecția oferită împotriva acțiunii factorilor de mediu. Datorită proprietăților net superioare de izolare fonică și termică, ferestrele cu profile de aluminiu sau PVC (geamuri de tip „termopan”) sunt recomandate în detrimentul geamului clasic, cu ramă de lemn.
• 14. Pereți exteriori
Materiale precum cărămidă, BCA, piatră, panouri de lemn sunt folosite de obicei pentru construcția, respectiv învelirea pereților exteriori. Izolarea termică a construcției nu este un aspect deloc de neglijat și astfel înaintea finisajului final al peretelui exterior, se aplică straturi izolatoare (ex. polistiren expandat )
• 15. Elemente ornamentale exterioare (de fațadă)
Tocuri ale ușilor, încadramente de piatră ale ferestrelor, streșini, balcoane, coloane ornamentale, trepte, etc.
• 16. Uși interioare și sisteme de încuietori - Instalarea balamalelor, a mânerelor, zăvorașe, praguri.
• 17. Podele
Parchet de lemn (lemn- esență sau plăci), plintă, trepte/ scări și ornamente ale acestora.
• 18. Pereți interiori
- tencuială, văruire
- aplicaje de faianță, gresie, cărămidă aparentă
• 19. Piatră și țiglă
Ceramică/ Teracotă, Ciment, Mozaic, Travertin, etc. , materiale folosite pentru acoperirea pereților în camere cu umiditate sporită (baie, bucătărie), pentru acoperirea șemineelor, tejghelelor, coloanelor și a altor elemente decorative de interior și exterior.
20. Mobilier de bucătărie, baie
21. Ornamente de zidărie interioară (din rigips)
22. Accesorii metalice / Feronerie (elemente și accesorii metalice ornementale, atât de interior, cât și de exterior)
23. Finisări ale instalației electrice - acoperirea duzelor, verificarea întrerupătoarelor, montarea corpurilor de iluminat (lustre, veioze, candelabre)
24. Finisări ale instalației sanitare
25. Finisări ale instalației de încălzire, ventilare (aer condiționat)
26. Electrocasnice (frigider, congelator, cuptor, hotă, roboți de bucătărie, mașină de spălat vase, mașină de spălat, etc.)
27. Finisări ale pereților interiori (curățarea pereților, vopsire, văruire, aplicare tapet, nuanțate pereți prin diverse metode („sponging”))
28. Sticlă / oglinzi
29. Aranjamente interioare finale (capanele, mochete, tablouri etc)
30. Amenajarea curții/ grădinii
- instalații de apă (țâșnitoare, stropitori)
- instalații de iluminat (iluminat alei, grădini, fântâni)
- piscină, iaz, râu
- plante, flori, copaci
