Urcatul pe munte este cu siguranță una dintre activitățile plăcute, care trebuie bifate în agendă, în timpul călătoriilor cu familia sau cu prietenii, în munții României. De cele mai multe ori sunt alese traseele montane de dificultate mică spre medie, accesibile oricui, fără a fi nevoie de o pregătire temeinică înainte sau de echipament special, urcatul pe munte semănând mai degrabă cu o plimbare lejeră decât cu o escaladare.
Pe de cealaltă parte, temerarii pot alege trasee extrem de dificile, urcatul muntelui devenind astfel o aventură incredibilă, la limita pericolului, în condiții uneori greu de imaginat și de prevăzut, pe timp de furtună, ploaie sau ninsoare. Însă indiferent de varianta aleasă, cei care aleg să ”cutreiere” munții, în loc să stea la căldură în cabanele confortabile, au foarte mult de câștigat, trăind clipe de neuitat în mijlocul naturii.
Alpinismul ca hobby practicat în timpul vacanțelor sau concediilor, este un sport pe atât de periculos pe cât de dorim noi să îl facem să fie, căci putem alege de la drumețiile ușoare pe munte, ca o plimbare de după-amiază, până la escaladările piscurilor de peste 8000 m de pe întreg globul, după bunul nostru plac… Desigur, pentru a escalada vârfuri precum Everest, Aconcagua, Carstensz, Derali, Elbrus, Kilimanjaro sau Vinson, avem nevoie de o pregătire temeinică, atât ca echipament și rezistență fizică, cât șio mentală, psihică.
În primul rând ar trebui să stabilim cât de departe vrem să mergem în practicarea acestui hobby…adică ce vârfuri vrem să urcăm, ce munți mai exact. O documentare temeinică despre caracteristicile traseelor pe care dorim să le încercăm ne poate oferi informații utile, care ne vor ajuta mai apoi să estimăm, prin comparație cu alte trasee mai ușoare pe care le-am străbătut, de câtă pregătire fizică am mai avea nevoie.
Însă nu vom avea nevoie doar de o rezistență sporită a trupului la efort, de forță și putere crescută, ci și de rezistență psihică, de o pregătire mentală pentru traseele interminabile, care ne așteaptă. Da, este foarte indicat să pornim la drum împăcați dinainte cu ideea că traseul e lung, anevoios, durează foarte mult sau că vom întâlni diverse obstacole, piedici care ne-ar putea descuraja, demoraliza… Un moral puternic, ridicat, este extrem de important în escaladările dificile. Desigur, cu toții ”știm” asta, însă îi acordăm…prea puțină importanță…
Un program serios de antrenament pentru escaladările montane dificile ne trebuie să înceapă fără o vizită la medicul de familie, pentru un control medical amănunțit, căci cu siguranță nu ne dorim surprize neplăcute din partea sănătății pe la jumătatea traseului. Un medic specialist ne poate recomanda eventual și un regim alimentar adecvat efortului din timpul antrenamentului și mai ales din timpul escaladării, căci, să fim sinceri, un obicei alimentar nesănătos ne poate încurca serios planurile.
Programul efectiv de antrenament variază, în funcție de fiecare persoană în parte, de stilul său de viață, de structura, rezistența și forța corpului, cât și de mentalitatea acestuia. Înainte de a începe exercițiile de antrenament, sunt recomandate întotdeauna câteva exerciții de întindere, de streching, care vor încălzi mușchii și vor preveni eventualele accidentări.
Alpinismul constă în principiu, în escaladarea unor terenuri denivelate, stâncoase și de cele mai multe ori abrupte, și o simulare a acestor condiții, pe terenurile accidentate de la marginea orașului (desigur, dacă avem așa ceva), este ideală.
În Primul rând, nu faceți escaladare de unul singur. O echipă este întotdeauna la baza unei escaladări reușite, mai ales când traseele alese sunt deosebit de periculoase. Așadar, cunoașteți-vă bine înainte și plănuiți urcarea împreună.
Adunați cât mai multe informații despre traseul pe care urmează să îl abordați, și căutați mai ales alpiniști care au reușit escaladarea înaintea voastră. Țineți cont de anotimp, de condițiile meteorologice preconizate, însă fiți pregătiți pentru orice condiție meteo extremă ce ar putea apărea ”din senin”, căci pe munte vremea este imprevizibilă.
Anunțați rudele sau alte cunoștințe despre plecarea voastră pe munte pentru ca în cazul în care nu vă întoarceți la timp, să vă caute sau să anunțe salvamontiștii.
Să mai amintim oare de importanța păstrării curățeniei în natură, prin locurile prin care trecem?...
Dacă nu există în cadrul grupului nici un alpinist experimentat, căutați o astfel de persoană care să vă însoțească în timpul escaladării. Nu lăsați ambiția și orgoliul să hotărască în locul rațiunii în schimbările de situație, când totul pare împotriva voastră… Respectați semnele pe care natura vi le dă și nu vă forțați norocul și, indiferent de situație, păstrați-vă calmul!
Se spune că pe munte se poate întâmpla orice, așa că fiți pregătiți întotdeauna pentru orice. Un echipament de bază ar trebui să conțină, pe lângă vestimentația adecvată pentru urcare (materiale din fibră naturală, care să permită atât libertatea în mișcare, cât și aerisirea pielii care va transpira la efort), mâncare, apă, vestă impermeabilă, haine de schimb, trusă de prim ajutor, lanternă, frânghii, corturi, etc. Încălțămintea adecvată pentru escaladările montane este reprezentată de bocancii cu talpă aderentă, flexibilă, care strâng și gleznele, protejându-le de eventualele fracturi sau entorse.
Pot părea anevoioase și dificile pregătirile pentru o escaladare montană, însă un adevărat pasionat de munte, de această minunată activitate va trece cu entuziasm prin toate aceste etape și se va bucura de fiecare secundă a drumeției, alături de prieteni, alături de natură…
